Neurologie
Neurologia este o ramură specială a medicinii dedicată diagnosticului şi tratamentului bolilor organice care afectează sistemul nervos central sau periferic. Structurile organice ce ţin de domeniul neurologiei sunt – pe de o parte creierul, măduva spinării (sistemul nervos central), structurile înconjurătoare, precum şi vasele sanguine care le hrănesc, pe de altă parte – nervii cranieni, rădăcinile nervoase şi ganglionii spinali, nervii periferici, după ieşirea din canalul spinal, inclusiv legăturile cu muşchii scheletici (sistemul nervos periferic)
Ce boli tratează neurologul
Când este prezentă o disfuncţie a sistemului nervos pot interveni probleme motrice, de vorbire, înghiţire, respiraţie sau învăţare. Puteţi avea şi probleme de memorie, senzoriale sau modificări ale dispoziţiei. Competenţa neurologilor include următoarele probleme:
- Dureri de cap, dureri faciale (ticuri, tremor, migrenă, paralizie Bell, etc.)
- Dureri de spate (dureri lombare, hernie de disc, sciatică, etc.)
- Epilepsie, convulsii (pierderi, afectarea stării de conştienţă)
- Accident vascular cerebral (consecinţele acestuia)
- Traume ale capului, spatelui (consecinţele acestora)
- Parkinson, Alzheimer şi alte boli
Cum decurge consultaţia
Neurologul examinează pacientul, determină cauzele de adresare a acestuia şi studiază istoricul bolii. După consultarea iniţială, medicul prescrie analize necesare pacientului (de exemplu, analiza funcţiei sistemului nervos, efectuarea RMN) . Ca urmare a examinării şi analizelor, neurologul poate prescrie tratamentul.
Simptome pe care nu trebuie să le treceţi cu vederea
Manifestările neurologice sunt cauzate de sistemul nervos sau de ceea ce intervine asupra funcţiei normale a sistemului nervos. Simptomele neurologice îşi au deseori originea din sistemul nervos periferic şi includ senzaţie de arsură, amorţeală, înţepătură, slăbiciune musculară sau paralizie şi sensibilitate. Aceste simptome pot fi cauzate de un traumatism local, în cazul în care durerea este direct legată de un traumatism sau de o boală sistemică, care ar putea să afecteze întregul corp.
Durerea poate fi o expresie a unei condiţii mult mai complexe: senzaţia de durere ar putea fi resimţită într-o parte a corpului în care n-a avut loc un prejudiciu sau nu se manifestă local o boală. Acest tip de durere este cel mai dificil de diagnosticat şi tratat.
Simptomele neurologice pot fi declanşate de unul sau mai mulţi nervi. Unele sindroame, cum ar fi sindromul de tunel carpian apare atunci când un nerv este comprimat şi lipsit de fluxul de sânge corespunzător. Diabetul este o cauză frecventă a neuropatiilor periferice, în care nervii sunt lezaţi din cauza nivelurilor prea mari de zahăr.
Simptomele neurologice pot fi caracteristice şi bolilor autoimune (lupus, sindrom GullainBarre) sau a virusurilor (HIV, Epstein-Barr) sau virusul varicelo-zosterian. Manifestările neurologice din cauza unor disfuncţii ale sistemului nervos autonom (parte a sistemului nervos periferic) pot întrerupe acţiunile involuntare cum ar fi respiraţia, înghiţirea, controlul vezicii urinare sau transpiraţia. Acestea pot fi însoţite de modificări ale tensiunii arteriale (ameţeli, vertij, pierdere a conştienţei). Se va solicita imediat asistenţa medicală de urgenţă, dacă manifestaţi aceste simptome, întrucât viaţa dumneavoastră s-ar putea afla în pericol.
Aceasta este o boală progresivă, în care celulele creierului sunt distruse. În consecinţă, persoanele care suferă de această afecţiune au pierderi de memorie, gândire, dificultăţi de planificare, schimbări de personalitate şi probleme motrice. Boala Alzheimer se agravează în timp şi este fatală.
Simptomele bolii debutează după vârsta de 60 de ani la cele mai multe dintre persoane. În creierul persoanelor cu Alzheimer se găsesc depozite şi fibre răsucite de proteine. Cercetătorii investighează rolul acestora în dezvoltarea şi progresia bolii.
Distrofia musculară se referă la un grup de peste 30 de boli ereditare, care cauzează slăbiciune musculară şi pierdere de masă musculară. Unele forme ale bolii apar în copilăria timpurie sau copilărie, în timp ce altele apar la vârsta mijlocie sau chiar mai târziu. Simptomele variază în funcţie de tipul distrofiei musculare.
Toate formele bolii slăbesc muşchii unei persoane. Cei mai mulţi dintre oamenii care suferă de distrofie musculară îşi pierd capacitatea de a merge. Nu există niciun tratament pentru distrofia musculară. Tratamentele includ terapie fizica şi de limbaj, dispozitive ortopedice, intervenţie chirurgicală şi medicamente.
Bolnavii ce suferă de epilepsie manifestă convulsii recurente. Acestea sunt episoade în care funcţia creierului este întreruptă din cauza unor activităţi neuronale atipice în creier. Convulsiile pot fi uşoare, cum ar fi o modificare de scurtă durată a conştienţei sau atenţiei sau mai importante, caracterizate de agitaţia necontrolată a corpului.
O migrenă este caracterizată prin dureri pulsatile la nivelul capului şi percepţii modificate. Alte simptome includ greaţă, vărsături şi sensibilitate crescută la lumina sau sunet. Durerile tipice de migrene afectează o parte a capului şi pot dura ore sau zile.
Aproximativ o treime dintre persoanele cu migrene pot experimenta diverse simptome vizuale sau senzoriale. Migrenele afectează mai ales persoanele cu vârsta între 15-55 de ani, dar aproximativ 5-10% dintre copii pot avea dureri de cap. Genetica şi factorii de mediu pot contribui la dezvoltarea migrenelor, deşi sunt necesare mai multe studii pentru a întelege cauzele bolii.
Boala Parkinson este o tulburare a sistemului nervos care afectează mişcările unei persoane. Tulburarea debutează încet, dar pe masură ce progresează se înrăutăţeste. Simptomul cel mai cunoscut este tremurul mâinilor, braţelor, picioarelor sau feţei.
Alte manifestări includ: mişcarea lentă a corpului, dificultăţi ale echilibrului şi probleme de coordonare a mişcărilor corpului, rigiditatea braţelor, picioarelor sau torsului. Persoanele cu boala Parkinson pot întâmpina greutăţi în a face sarcinile de zi cu zi, cum ar fi mersul pe jos şi vorbitul. Afecţiunea afectează, de obicei, persoanele cu vârsta de peste 50 de ani.