Cancerul de colon si factorii declansatori

Cancerul de colon este o afectiune tumorala a colonului (intestinului gros). Cancerul rectal afecteaza ultimii centimetri ai colonului, astfel incat impreuna cele doua afectiuni poarta denumirea de cancere colorectale. Majoritatea cancerelor de colon debuteaza ca si proliferari benigne de celule, sub forma polipilor colonici. In timp, unii dintre acesti polipi se pot transforma malign in cancer de colon. Aproximativ 80% dintre cazuri sunt sporadice, doar 20% fiind mostenite. Acest tip de cancer apare in general dupa varsta de 50 de ani, barbatii fiind mai afectati decat femeile. Afectiunea se situeaza pe locul al doilea ca frecventa a celor mai intalnite forme de cancer la ambele sexe. Este bine sa stii ca, in ­faza de debut, cancerul de colon nu se manifesta, cel mai adesea fiind depistat in stadiu avansat.

Evitati consumul exagerat de carne rosie

Medicii ne avertizeaza sa nu consumam multa carne rosie, deoarece creste semnificativ riscul de aparitie a cancerului de colon. De aceea, specialistii recomanda limitarea consumului de carne de vita, de porc sau de miel la maximum 400-500 de grame saptamanal. De asemenea, mezelurile precum sunca sau salamul ar trebui, pe cat posibil, excluse din alimentatie, in acest fel riscul de aparitie a bolii putand fi redus cu circa 43 la suta. Specialistii in domeniu ne atentioneaza ca printre obiceiurile alimentare care favorizeaza aparitia cancerului de colon se numara si lipsa fibrelor, consumul ridicat de alimente picante sau acre, precum si de grasimi saturate de origine animala. In schimb, ar trebui sa se consume preponderent carne de pui sau de peste, legume, fructe, cereale integrale, lactate degresate, dar si multe lichide (ciorbe, supe, ceai si apa plata).

Evitati alcolul si tutunul

Bauturile alcoolice reprezinta de asemenea un factor de risc ridicat, mai ales daca sunt consumate zilnic. Bauturile care trebuie evitate cel mai mult fiind berea si vinul. Studiile au aratat ca persoanele care consuma zilnic cate doua pahare de vin sau cate doua halbe de bere prezinta un risc cu 25 la suta mai mare de a face cancer de colon decat cele care nu au acest obicei. Pericolul de a dezvolta acest tip de cancer este crescut si in randul persoanelor care fumeaza, dar si al celor care beau prea multa cafea, mai ales daca beau cafea si fumeaza pe stomacul gol.

Predispozitia genetica

Stilul de viata si mediul in care traim determina intr-un final aparitia cancerului de colon, insa  mostenirea genetica poate avea si ea o contributie. Astfel, specialistii estimeaza ca, in aproximativ 7 la suta din cazuri, aparitia bolii poate fi pusa pe seama factorului ereditar. Cele mai expuse sunt persoanele care au rude de gradul intai diagnosticate cu cancer de colon, in cazul lor riscul de a dezvolta boala fiind de circa 50 la suta.

Sedentarismul

Un alt factor care duce la aparitia cancerului de colon este lipsa exercitiilor fizice. Cele mai noi studii arata ca in cazul persoanelor care au o slujba ce presupune statul la birou mai mult de jumatate din zi, riscul de a dezvolta boala creste cu 45 la suta dupa zece ani in campul muncii. In plus, lipsa activitatii fizice duce si la acumularea kilogramelor, iar acest lucru , spun specialistii, creste riscul de cancer intestinal cu trei procente. De aceea, ei recomanda ca fiecare persoana sa faca cel putin 30 de minute de exercitii fizice pe zi.

Incidenta bolilor cardiovasculare

Termenul „boli cardiovasculare” este atribuit unei multitudini de boli ce afecteaza inima si vasele de sange, printre acestea numarandu-secardiopatia ischemica, afectiunile cerebrovasculare, hipertensiunea arteriala (presiunea ridicata a sangelui) sau boala arteriala periferica.

Pot exista boli reumatice, care se manifesta printr-o deterioare a muschiului cardiac si a valvelor cardiace, boli congenitale de inima, adica malformatii in structura inimii, existente inca de la nastere, dar si tromboze venoase profunde si embolii pulmonare, prin formarea de cheaguri de sange in venele de la picioare, care pot ajunge la inimia sau la plamani.

Accidentele vasculare cerebrale si atacurile cardiace sunt, de obicei, evenimente acute si sunt cauzate de un blocaj care impiedica traseul sangelui la nivelul inimii sau creierului. Cel mai frecvent motiv pentru care se intampla aceste fenomene este acumularea dedepozite de grasime pe peretii interiori ai vaselor de sange care alimenteaza inima sau creierul. Accidentele vasculare cerebrale mai pot fi cauzate si de sangerarea unui vas de sange din creier sau din cauza cheagurilor de sange.

Factori de risc

Lipsa de activitate fizica si dieta nesanatoasa sunt cei mai importanti factori de risc ai bolilor de inima si ai accidentelor vasculare cerebrale. Comportamentele factorilor de risc sunt responsabile pentru 80% dintre bolile cardiace coronariene si cerebrovasculare. Efectele nocive ale unei alimentatii nesanatoase si a sedentarismului pot aparea la persoane care prezinta si factori de risc intermediar, cum ar fi hipertensiunea arteriala, nivelul ridicat al glucozei si al lipidelor din sange si excesul de greutate sau obezitatea.

Alti factori determinanti pot fi reprezentati de schimbarile sociale, economice si culturale, cum sunt globalizarea, urbanizarea si imbatranirea populatiei, dar si saracia si stresul.

Simptome

Simptomele unui atac de cord includ durerea sau disconfortul in centrul pieptului, durere sau disconfort la nivelul bratelor, umarului stang sau maxilarului. Persoana in cauza poate avea dificultati de respiratie, senzatie de rau sau varsaturi, senzatie de slabiciune. Femeile sunt mai susceptibile de a avea dificultati de respiratie, greata, varsaturi si dureri de spate sau la nivelul maxilarului.

Cel mai frecvent simptom al unui accident vascular cerebral este slabiciunea brusca a fetei, a bratului sau a piciorului, de cele mai multe ori, pe o singura parte a corpului. O amorteala a fetei, confuzie si dificultate in vorbire, tulburari ale vederii, dificultati ale mersului, pierderea echilibrului sau dureri de cap severe, lesinul, urmat de stari de inconstienta pot fi alte simptome ale accidentului vascular cerebral.
Persoanele care sesizeaza astfel de simptome, trebuie sa se prezinte de urgenta la medic sau sa solicite asistenta medicala.

Boala cardiaca reumatica

Boala cardiaca reumatica este cauzata de deterioararea valvelor si muschiului inimii, determinata de febra reumatica care apare in urma unei bacterii streptococ ce provoaca durere in gat sau amigdalita la copii. Aceasta afecteaza, in special, copiii din tarile sarace.

Simptomele bolilor cardiace reumatice includ oboseala, dificultatile de respiratie sau batai neregulate ale inimii, dureri in piept, lesin. Semnele febrei reumatice sunt durerea si umflarea articulatiilor, febra, stari de greata, crampe stomacale si varsaturi.  Tratamentul cupenicilina poate preveni atacurile repetate de febra reumatica.

La nivel global, 2% dintre decesele cauzate de bolile cardiovasculare au legatura cu reumatismul inimii, 42% cu boala cardiaca ischemica si 34% cu bolile cerebrovasculare.

Cum putem preveni bolile cardiovasculare

Printr-o dieta sanatoasa, prin evitarea fumatului si printr-o activitate fizica regulata, bolile de inima pot fi evitate. Sunt recomandate fructele si legumele si evitarea alimentelor bogate in grasimi, zahar si sare, precum si mentinerea unei greutati corporale normale.
La nivelul populatiei, pot fi implementate politici de control al tutunului, impozitarea alimentelor care contin grasimi, zahar sau sare, activitati desfasurate in aer liber si mese sanatoase oferite scolarilor.